"Gandurile cuiva special"

Inchid ochii, respir incet, incerc mintea sa mi-o controlez , cad cascade de ganduri, greseli , durere si suspin , ii deschid dar apele tot vin , imi vad trecutul omorand viitorul. peisaj de basme triste cand eroii cad ravasitzi de proprii protejati , cred ca visez dar lacrimilelor sunt reale , nu-i doare lama rece cum le spinteca pielea ci doar zambetul acru de pe fata celor, ce candva le salva viata , trec peste agonia lor si ma uit la mine, ma privesc intr-o oglinda murdara si batuta de vreme si plina de puncte negre ,ea odata aratand splendoarea intr-o lumina calda ,frumusetzea celui ce o privea acuma arata doar demonii ce ma framanta si nu pot decat sa imi amintesc decat ceea ce am stiut intotdeauna ... ca suntem sclavii faptelor noastre. As vrea ca totul sa dispara, sa fac soarele sa apara, sa sting intunericul din lume, raman singur si fara ajutor caut cartea scrisa de acel autor ce si lumea a creat e un scop nobil dar , nimic nu a mai ramas nobil , ce am creat timpul a daramat, ce am visat dimineata a spulberat , incerc sa mai dorm poate totul nu-i decat un cosmar ,acest vis amar ce si treaz ma chinuie imi arata ca nimic bun nu aduce aceeasi rasplata .Vreau sa fug, dar nu pot, cum ramane cu ce las in urma, cu ce am sperat ,cu ce am visat, cu tot ce mai este om din mine,cu ce n-au putut inca demonii sa distruga ,cu farama de demnitate , urma de umaninate si sufletul de muritor dupa care ei tanjesc asa de mult? Intru in transa izgonindu-i din inima mea lasandu-i sa-mi distruga mintea ca sa pot fugind la cel ce imi hotaraste soarta.Inca cred ca e Bunul Dumnezeu dar stau si tip la poarta raiului dar El ... nu ma lasa sa intru toti sfintii se roaga pentru mine dar ... Lui nu-i pasa spune ca sufletul nu mi-e curat , ca nu primeste demoni in imparatia Lui .. cad rapuns de suferinta plang si suspin dar Lui nu-i pasa... in genunchi imi plang de mila si ma intreb cu ce is eu de vina ? il strig Tata de ce ma lasi ?... imi intoarce spatele si pleaca ma lasa singur ... cu demonii ….eu tot strig Tata sunt si eu fiul Tau Ajuta-ma Apara-ma ... atunci el ma izgoneste ma trimite inapoi raman indurerat si neputincios in fata demonilor ce mi-au luat deja mintile imi pun mana pe piept ca atat mi-a mai ramas o inima de muritor si un suflet de om cu aceleasi sperante eclipsate de privirea Lui rece amintindu-mi fara voie de discratia in care am cazut .... deodata cad ... ma trezesc, erau tot acelasi cosmaruri ce imi chinuie viatza...Ascult suspinele ingerilor ce zilnic ne vegheaza, aud suferinta sfintilor ce ne-au lasat sa mostenim pamantul, vad dezamagirea pe chipul Domnului cand isi coboara ochii pe noi, oare de ce simt durerea lor?Inca un muritor pierdut, printre milioanele ce au trecut…